Ca in curtea scolii

Fara indoiala ca Viitorul Vaslui trecea prin cea mai fasta perioada a sa din campionat. Peste cateva etape urma partida directa cu contracandidata sa la promovare, cu Gloria Galati si inca in deplasare. Dar cel putin la capitolul moral, vasluienii stateau cum nu se poate mai bine. Victorii la scor si acasa si in deplasare, numai bune pentru a-si speria adversarii.

Una dintre victime s-a numit Textila Buhusi. In alte vremuri o echipa de temut, dar acum se zbatea prin coada clasamentului. Imi aduc aminte ca la acest joc  s-a prezentat cu o echipa cu multi tineri, iar banca de rezerve nu stiu daca numara 3-4 suflete cu tot cu echipa tehnica. Motivele...habar n-am, treaba lor! Vasluienii si-au vazut de treaba, n-au tinut cont de problemele adversarilor si i-au calcat efectiv in picioare. In min. 4, Stoica inscrie primul gol al partidei si avea sa devina eroul meciului cu nu mai putin de 4 reusite in acest joc.
Pe scurt, meciul s-a terminat 8-0, cu 6 goluri marcate in prima repriza.

Mecanica are o serie dezamagitoare. Esecul pe teren propriu in etapa precedenta s-a crezut ca e doar un accident. Insa in deplasarea la ultima clasata, Victoria Tecuci, a cedat din nou, de aceasta data cu 2-0. Dar, sa ne amintim ca aceeasi echipa invingea pe Viitorul in tur cu 5-4, in ciuda pozitie din clasament!

Steaua Mecanica Husi sta acolo sus, in spatele luptei pentru promovare, la mare distanta si fara pretentii. Rolul ei era de a mai scoate peri albi unora din cand in cand. In aceasta etapa a jucat in deplasare la Petrolul Moinesti pe care a tinut-o in sah, fiind la un pas de a castiga partida. In cele din urma meciul s-a incheiat la egalitate, 1-1.

Unirea Negresti nu reuseste nimic in deplasare nici de aceasta data si incepe sa se afunde spre subsolul clasamentului. La Comanesti resusesti doar "performanta", deloc de invidiat, de a primi 4 goluri fara sa marcheze niciunul. 

Meci, teoretic fara mari sperante, pentru barladeni in divizia B. Aveau sa faca o vizita taman la liderul seriei  Petrolul Ploiesti, lider autoritar care se va impune in cele din urma in serie fara emotii. In mod surprinzator insa, jucatorii de la FEPA '74 au facut un meci foarte bun, reusind sa tina  atacurile gazdelor departe de poarta proprie. Doar un penalty a facut ca tabela sa incline in favoarea Petrolului. Altfel fie fundasii barladeni, fie portarul Tudorache si-au facut datoria si au parasit terenul invinsi, dar cu fruntea sus. Desi au marcat din penalty, asa cum am amintit, gazdele au ratat o a doua asemenea sansa in partea a doua a jocului, sau mai degraba portarul Tudorache a aparat cu multa siguranta, primind aplauze la scena deschisa de  publicul ploiestean. Petrolul - FEPA 74' 1-0 !

Unii se ridica, altii se scufunda

Pentru Viitorul era clara directia in care au ales sa-si continue misiunea. Victoriile cu orice pret si oriunde erau singura solutie pentru indeplinirea obiectivului. Pe de alta parte, birladenii aveau sa-si inceapa declinul, deloc de imaginat dupa ce, in timpul turului, ajunsesera pe locul 6 in clasamentul seriei I a diviziei B.  De parca jocul rezultatelor n-ar fi fost suficient de nefast, cateva greseli organizatorice ii vor costa puncte importante pe jucatorii de la FEPA '74. Dar, toate la vremea lor...

Revansa a echipei CFR Pascani chiar pe terenul din Parc. Dupa ce in tur birladenii castigasera la Pascani, acum pascanenii au venit la Birlad hotarati sa-si ia punctele inapoi. Danut Petcu inscrie in prima repriza si birldenii intra la pauza cu un avantaj minim. In partea a doua insa, nu vor mai reusi nimic si oaspetii vor controla jocul. Vor egala din penalty, iar cu un minut inainte de final vor da lovitura de gratie si astfel s-a scris istoria meciului FEPA '74 - CFR Pascani 1-2 ! In echipa din Pascani jucau: Rotaru (un varf de 2 m inaltime!), Campeanu, Raznic, jucatori pe care ii voi gasi printre jucatorii Politehnicii Iasi dupa '90.

Viitorul are un meci in familie pe terenul din Negresti. Fara prea multe pretentii din partea gazdelor. Vasluienii fac legea, inscriu cate 2 goluri in fiecare repriza si meciul se termina Unirea Negresti - Viitorul Vaslui 0-4, fara niciun fel de emotii pentru oaspeti.

Soc insa pe "Municipal": Mecanica primeste pe Petrolul Moinesti. Doua echipa de valori egale aflate la mijlocul clasamentului, deci meciul ar fi putut avea orice deznodamant. Insa faptul ca jucau pe teren propriu ar fi trebuit sa aduca un plus de valoare pentru gazde. N-a fost sa fie. Mecanica a ratat enorm, Petrolul a speculat, pentru ca, nu-i asa, o regula nescrisa spune ca ratarile in fotbal se razbuna. Desi oaspetii au marcat singurul gol al partidei la mijlocul primei reprize si ar fi fost suficient timp pentru revenire, acest lucru nu s-a intamplat, astfel ca meciul s-a incheiat cu victoria oaspetilor cu 1-0.

La Husi, ca de obicei, gazdele fac legea. De aceasta data victima s-a numit Minerul Comanesti. Aflati in forma excelenta, husenii zburda pe teren si Tugulan deschide scorul dupa un sfert de ora de joc. Oaspetii au "indrazneala" de a egal 5 minute mai tarziu, dar asta avea sa fie singura lor reusita. Tibulca, State si Iacob inscriu si meciul se termina 4-1 pentru gazde. 

  

CSS Vaslui

Clubul Scolar Sportiv. Un fel de campionat republican al juniorilor. Fiecare echipa, pana la nivelul diviziei C, era obligata sa aiba echipa de juniori. Obicei foarte bun pentru cresterea copiilor talentati si asigurarea viitorului cu o baza de jucatori tineri si de perspectiva. Pe langa aceste echipe de juniori obligatorii mai existau si aceste "CSS"-uri, formate, in opinia mea, de cei mai valorosi jucatori ai urbei. Exista si azi din cate stiu.

La Vaslui acest club il avea ca antrenor de Sandu Amarandei, gloria Viitorului din anii '80, l-am amintit undeva ca fiind cel care nu se murdarea pe tricou ("alintat" Bau-bau de suporteri), dar era un magician al balonului cum rar am vazut. Loviturile libere erau penalty-uri, iar pasele era puse "cu mana".  In echipa formata de el erau cei din generatia mea, cu o parte dintre ei batusem deseori mingea in curtea scolii. Auzeam ca e un antrenor extrem de sever si tinea la disciplina. De altfel, nu acesta este secretul performantei?

In acel sezon, CSS juca intr-o liga superioara si avea ca adversari echipe importante: Iasi, Suceava, Bacau, Falticeni, Pascani si reusea la inceputul anului 1989 sa faca un retur de exceptie invingand fara drept de apel toate echipele mari din zona. Cu parte din ei se incercau experiente si la echipele din C. Mircea Stanisteanu, de exemplu, era folosit la Viitorul si se gasea deseori pe lista marcatorilor. 

Sa amintesc cativa dintre acesti tineri: 

- Balauta (Bulai) in poarta, coleg de scoala generala, nu prea intreg la minte (sorry!), dar un portar extrem de curajos. Va juca mai tarziu la Petrolul Moinesti.

- fundasii Balica si Pricop, acesta din urma, stangaci 100%, aproape cu picioarele in X precum Garrincha sau Gerd Muller, numai ca era fundas. De asemeni, colegi de generala.

-Toma (Tomita), fundas lateral stanga. Serios, muncitor, linistit. De asemeni, a jucat multi ani la Moinesti dupa 89' cand Petrolul era in B, devenind la un moment dat capitan al acestei echipe.

- Mihaita Lungu - il stiu din gradinita. Varf de atac. A jucat la Negresti, apoi la Viitorul in '90, mai tarziu ajungand la Gloria Bistrita unde a avut varful de glorie intr-un meci de cupa UEFA cu Real Zaragoza (l-am postat pe undeva prin site) unde a inscris un gol. A cochetat si cu cateva convocari la loturile nationale de juniori, dar am auzit ulterior ca a fost exclus din cauza unor acte de indisciplina.

Alti jucatori:  Malaiet - varf de mare viteza, Cazacu - facea legea in careul advers, Hincu - fin de tot, Marian Turcanu - coleg de clasa si banca multi ani, Stanisteanu - de care am amintit, Sava (Sache).

Mi-a placut mult aceasta generatie, mai ales ca pe multi ii cunosteam personal. In primii ani de dupa '89, dupa ce s-a cam terminat cu fotbalul de performanta la Vaslui, s-a incercat formarea unui nucleu cu acesti jucatori. Din pacate nu s-a reusit, desi la juniori au format o echipa valoroasa, majoritatea dintre ei imprastiindu-se in cele 4 zari in cautarea unor sanse mai bune. N-am mai auzit de ei, cu exceptia catorva.

  

Astept orice material/completare/corectie despre aceasta generatie din partea celor care i-au cunoscut. 

De la capat, adica de la coada!

Unde am lipsit? Pai e vacanta de iarna, nu? (fotbalistic vorbind). Deci sunt in cantonament!

1989. Ultimul sezon pe lista mea de amintiri. De fapt, doar o jumatate de sezon pentru ca inceputul urmatorului sezon m-a prins in Vaslui doar vreo 2 etape. Iar acesta ultima jumatate de sezon a fost presarata cu numeroase intreruperi din motive personale. Desi am cochetat si eu putin cu fotbalul, tata m-a luat intr-o zi din scurt: "ce vrei sa faci cu viitorul tau? sa bati mingea sau sa mergi la scoala?" Prea mare talent fotbalistic n-am fost, iar tata a pus problema intr-o asemenea maniera incat practic nu prea am avut de ales. Asa ca am fost nevoit s-o las mai moale cu deplasarile cu echipele sau chiar cu prezentele mele duminica pe stadion si sa-mi sacrific mare parte din ele cu ...studiul. Urma bac-ul, admiterea la facultate, armata si uite asa copilaria mea lua sfarsit in acel an.

Prin martie s-a reluat campionatul. In diviziile B si C returul incepea in sens invers, de la coada la cap, adica cu etapa cu care se terminase turul. Astfel incat Viitorul avea sa primeasca chiar din prima etapa pe acea frumoasa Steaua Mecanica Husi, echipa care se batuse de la egala la egal cu Flacara Moreni in Cupa Romaniei si ar fi scos-o, dar n-au avut ...voie! Tugulan, Nicu Marian, State, Tibulca si ceilalti eroi venau pe "Municipal" in frunte cu nea Eftimie (Haralambie) asa cum ii spuneau toti jucatorii. Husenii si-au onorat cartea de vizita, dar nu s-au impus (sau poate nu au vrut) desi si-au aratat valoarea pe intreg parcursul jocului. Pana la urma, Sandu Ionescu bate bine o lovitura libera in partea a doua a jocului si cele 2 puncte raman la Vaslui. Ne trebuiau !

Mecanica joaca in deplasare la Comanesti, unde s-a desfasurat una din cele mai mari farse fotbalistice ale sezonului. Un meci fara mare miza, ba mai degraba un meci al orgoliilor, jocul s-a derulat echilibrat si parea sa se indrepte spre un just rezultat de egalitate. Dar dom' arbitru avea alte "sarcini" trasate. La vremea aceea presiunile veneau fie pe cale politica, fie pe intimidare. Personal consider ca a fost vorba de intimidare de aceasta data. De prin minutul 80, arbitrul a uitat ca trebuie sa fie impartial si a devenit cel de-al 12-lea jucator al gazdelor. Timp de 22 de minurte (da, da...22! ) s-a straduit sa fac tot ce i-a stat in  putere  sa bage mingea in poarta noastra. Vasluienii s-au aparat darz, au contraatacat cand au avut ocazia, dar in min.102 se dicteaza penalty, gazdele transforma si asa s-a scris istoria unui meci care nu avea o miza grozava si n-ar fi trebuit sa genereze atatea probleme si discutii.

Unirea Negresti a jucat la (inca) liderul serie, Gloria Galati , in fata caruia nu avea sa reziste si sa suporte un usturator 0-8 !! Un 5% din partea arbitrilor pentru gazde, desi galatenii aveau o echipa valoroasa si n-aveau nevoie de asa ceva. Dar si-au amintit ca au fost chinuiti de negresteni in tur (0-0 la Negresti) si drept razbunare le-au umplut porbagajul cu goluri.

In divizia B, FEPA '74 inca e la mijlocul clasamentului. O infrangere normala cu 2-0 la Mizil nu era un capat de lume, fiind un rezultat oarecum asteptat, pentru ca la vremea aceea nu multe echipe "ciupeau" puncte la Mizil. Desi s-ar fi putut pentru ca birladenii au primit golurile in min 82 si 90 !