CSS Vaslui

Clubul Scolar Sportiv. Un fel de campionat republican al juniorilor. Fiecare echipa, pana la nivelul diviziei C, era obligata sa aiba echipa de juniori. Obicei foarte bun pentru cresterea copiilor talentati si asigurarea viitorului cu o baza de jucatori tineri si de perspectiva. Pe langa aceste echipe de juniori obligatorii mai existau si aceste "CSS"-uri, formate, in opinia mea, de cei mai valorosi jucatori ai urbei. Exista si azi din cate stiu.

La Vaslui acest club il avea ca antrenor de Sandu Amarandei, gloria Viitorului din anii '80, l-am amintit undeva ca fiind cel care nu se murdarea pe tricou ("alintat" Bau-bau de suporteri), dar era un magician al balonului cum rar am vazut. Loviturile libere erau penalty-uri, iar pasele era puse "cu mana".  In echipa formata de el erau cei din generatia mea, cu o parte dintre ei batusem deseori mingea in curtea scolii. Auzeam ca e un antrenor extrem de sever si tinea la disciplina. De altfel, nu acesta este secretul performantei?

In acel sezon, CSS juca intr-o liga superioara si avea ca adversari echipe importante: Iasi, Suceava, Bacau, Falticeni, Pascani si reusea la inceputul anului 1989 sa faca un retur de exceptie invingand fara drept de apel toate echipele mari din zona. Cu parte din ei se incercau experiente si la echipele din C. Mircea Stanisteanu, de exemplu, era folosit la Viitorul si se gasea deseori pe lista marcatorilor. 

Sa amintesc cativa dintre acesti tineri: 

- Balauta (Bulai) in poarta, coleg de scoala generala, nu prea intreg la minte (sorry!), dar un portar extrem de curajos. Va juca mai tarziu la Petrolul Moinesti.

- fundasii Balica si Pricop, acesta din urma, stangaci 100%, aproape cu picioarele in X precum Garrincha sau Gerd Muller, numai ca era fundas. De asemeni, colegi de generala.

-Toma (Tomita), fundas lateral stanga. Serios, muncitor, linistit. De asemeni, a jucat multi ani la Moinesti dupa 89' cand Petrolul era in B, devenind la un moment dat capitan al acestei echipe.

- Mihaita Lungu - il stiu din gradinita. Varf de atac. A jucat la Negresti, apoi la Viitorul in '90, mai tarziu ajungand la Gloria Bistrita unde a avut varful de glorie intr-un meci de cupa UEFA cu Real Zaragoza (l-am postat pe undeva prin site) unde a inscris un gol. A cochetat si cu cateva convocari la loturile nationale de juniori, dar am auzit ulterior ca a fost exclus din cauza unor acte de indisciplina.

Alti jucatori:  Malaiet - varf de mare viteza, Cazacu - facea legea in careul advers, Hincu - fin de tot, Marian Turcanu - coleg de clasa si banca multi ani, Stanisteanu - de care am amintit, Sava (Sache).

Mi-a placut mult aceasta generatie, mai ales ca pe multi ii cunosteam personal. In primii ani de dupa '89, dupa ce s-a cam terminat cu fotbalul de performanta la Vaslui, s-a incercat formarea unui nucleu cu acesti jucatori. Din pacate nu s-a reusit, desi la juniori au format o echipa valoroasa, majoritatea dintre ei imprastiindu-se in cele 4 zari in cautarea unor sanse mai bune. N-am mai auzit de ei, cu exceptia catorva.

  

Astept orice material/completare/corectie despre aceasta generatie din partea celor care i-au cunoscut. 

De la capat, adica de la coada!

Unde am lipsit? Pai e vacanta de iarna, nu? (fotbalistic vorbind). Deci sunt in cantonament!

1989. Ultimul sezon pe lista mea de amintiri. De fapt, doar o jumatate de sezon pentru ca inceputul urmatorului sezon m-a prins in Vaslui doar vreo 2 etape. Iar acesta ultima jumatate de sezon a fost presarata cu numeroase intreruperi din motive personale. Desi am cochetat si eu putin cu fotbalul, tata m-a luat intr-o zi din scurt: "ce vrei sa faci cu viitorul tau? sa bati mingea sau sa mergi la scoala?" Prea mare talent fotbalistic n-am fost, iar tata a pus problema intr-o asemenea maniera incat practic nu prea am avut de ales. Asa ca am fost nevoit s-o las mai moale cu deplasarile cu echipele sau chiar cu prezentele mele duminica pe stadion si sa-mi sacrific mare parte din ele cu ...studiul. Urma bac-ul, admiterea la facultate, armata si uite asa copilaria mea lua sfarsit in acel an.

Prin martie s-a reluat campionatul. In diviziile B si C returul incepea in sens invers, de la coada la cap, adica cu etapa cu care se terminase turul. Astfel incat Viitorul avea sa primeasca chiar din prima etapa pe acea frumoasa Steaua Mecanica Husi, echipa care se batuse de la egala la egal cu Flacara Moreni in Cupa Romaniei si ar fi scos-o, dar n-au avut ...voie! Tugulan, Nicu Marian, State, Tibulca si ceilalti eroi venau pe "Municipal" in frunte cu nea Eftimie (Haralambie) asa cum ii spuneau toti jucatorii. Husenii si-au onorat cartea de vizita, dar nu s-au impus (sau poate nu au vrut) desi si-au aratat valoarea pe intreg parcursul jocului. Pana la urma, Sandu Ionescu bate bine o lovitura libera in partea a doua a jocului si cele 2 puncte raman la Vaslui. Ne trebuiau !

Mecanica joaca in deplasare la Comanesti, unde s-a desfasurat una din cele mai mari farse fotbalistice ale sezonului. Un meci fara mare miza, ba mai degraba un meci al orgoliilor, jocul s-a derulat echilibrat si parea sa se indrepte spre un just rezultat de egalitate. Dar dom' arbitru avea alte "sarcini" trasate. La vremea aceea presiunile veneau fie pe cale politica, fie pe intimidare. Personal consider ca a fost vorba de intimidare de aceasta data. De prin minutul 80, arbitrul a uitat ca trebuie sa fie impartial si a devenit cel de-al 12-lea jucator al gazdelor. Timp de 22 de minurte (da, da...22! ) s-a straduit sa fac tot ce i-a stat in  putere  sa bage mingea in poarta noastra. Vasluienii s-au aparat darz, au contraatacat cand au avut ocazia, dar in min.102 se dicteaza penalty, gazdele transforma si asa s-a scris istoria unui meci care nu avea o miza grozava si n-ar fi trebuit sa genereze atatea probleme si discutii.

Unirea Negresti a jucat la (inca) liderul serie, Gloria Galati , in fata caruia nu avea sa reziste si sa suporte un usturator 0-8 !! Un 5% din partea arbitrilor pentru gazde, desi galatenii aveau o echipa valoroasa si n-aveau nevoie de asa ceva. Dar si-au amintit ca au fost chinuiti de negresteni in tur (0-0 la Negresti) si drept razbunare le-au umplut porbagajul cu goluri.

In divizia B, FEPA '74 inca e la mijlocul clasamentului. O infrangere normala cu 2-0 la Mizil nu era un capat de lume, fiind un rezultat oarecum asteptat, pentru ca la vremea aceea nu multe echipe "ciupeau" puncte la Mizil. Desi s-ar fi putut pentru ca birladenii au primit golurile in min 82 si 90 !