Dusuri scotiene

Obiectivul era clar: o noua promovare pe scena a doua a fotbalului romanesc! Numai ca pentru asta era nevoie de rezultate legate care trebuiau sa mentina echipa sus, sa nu se rupa de plutonul echipelor fruntase si bineinteles sa dea un moral bun, de invingatoare intregii echipe. Lucrurile nu aveau sa stea tocmai asa. Parca intrate in transa, toate echipele vasluiene  se vor comporta similar: victorii acasa, infrangeri in deplasare.

Pe rand...

FEPA '74 Barlad joaca in "Crang" pe terenul Gloriei Buzau. Desi reusesc o prima repriza alba, barladenii se inclina in partea doua a jocului si pierd cu 2-0 in fata unei echipe din care a ramas doar renumele.

Apoi in etapa urmatoarea a primit pe teren propriu pe Prahova Ploiesti. O echipa despre care vom mai aminti spre finalul istoriilor mele. Remiza dupa primul mitan, dar apoi Emil Spirea si Dumitru aduc victoria gazdelor cu ..2-0 ! 

Daca in sezoanele anterioare adversarii principali erau din judetul Bacau (Aripile, Partizanul, Proletarul, Letea, Mecon Onesti, Petrolul Moinesti, Minerul Comanesti, Textila Buhusi, CSM Borzesti...iata, acum cand le insir mi se pare ca ar putea forma singure o serie de liga a III-a!), in acest sezon vom avea adversari si din judetul Galati: Gloria, contracandidata la promovare, Santierul Naval, Stiinta Navrom, Mecano-Sport, Victoria Tecuci (fosta divizionara B). Asa cum bacaoanii se ajutau intre ele, tot la fel si galatenii "trageau" pentru Gloria.

Viitorul a jucat in etapa a III-a cu Stiinta Navrom, echipa care avea in linia de fundasi pe fostul jucator vasluian Carmen Stan. Vasluienii s-au impus foarte lejer, un 3-0 la pauza (dubla Fl. Sandu si Lazar), iar dupa pauza n-au mai fortat si rau au facut pentru ca un singur gol marcat i-ar fi dus in pozitia de lider.

Soc in ce-a de-a IV-a etapa, cand Viitorul s-a deplasat la Proletarul Bacau. O echipa modesta si in mod normal n-ar fi trebuit sa existe probleme. Numai ca ai nostri au considerat meciul castigat dinainte, au intrat in teren cu aere si astfel s-a ales praful de acest meci ! Pachiteanu si Fl.Sandu vor inscrie pentru noi, dar meciul va fi pierdut cu 3-2 !! Un prim semnal de alarma ca niciun meci nu este dinainte castigat si nu exista adversari modesti in serie. Meciurile trebuiau tratate cu seriozitate maxima. Consider insa ca a fost utila aceasta infrangere.

Parca la indigo!  Mecanica joaca la Partizanul Bacau si pierde cu 3-0, scor stabilit inca de la pauza. Ulterior, fie vasluienii au echilibrat jocul, fie "partizanii" n-au mai fortat, dar parca era un film cunoscut si revazut!

In urmatoarea etapa, Mecanica primeste acasa liderul de pana in acel moment, pe Mecon Onesti. O victorie a Mecanicii ar fi ajutat evident pe Viitorul. Problemele de efectiv au dus la alcatuirea unei formule inedite: varful Viorel Bandac a trecut ...libero, atacantul Iulian Tipau a devenit fundas lateral dreapta, iar Mihut, fundas lateral de meserie va fi varf de atac !! Absolut halucinant pentru spectatori care nu intelegeau nimic din formul propusa de nea' Eftimie ! Golul victoriei s-a lasat indelung asteptat pe "Municipal", Sorin Manea inscriind in min.78 al partidei si aducand primele 2 puncte din acest sezon pentru Mecanica.

De ce sa stricam traditia si regulile jocului? Steaua Husi joaca la Onesti si pierde cu 2-0, scor stabili ...ati ghicit! inca de la pauza! In etapa a IV-a a jucat acasa cu Textila Buhusi si se inscriu 2 goluri pana la pauza (Ungureanu si Cozma) si meciul se termina..ca la pauza ! Nu mai comentam !

Unirea Negresti joaca la Buhusi si pierde cu 2-0 dupa un meci in care au ratat enorm si s-au batut aproape singuri, iar urmatoarea etapa joaca pe teren propriu in compania celor de la Mecano-Sport Galati si de asemeni, ca si Mecanica, vor obtine primele 2 puncte in campionat castigand meciul cu scorul de 3-1.

Stele din '88

Permiteti-mi sa ma abat putin de la fotbalul vasluian si sa fac un tur pe la Bacau, pentru ca in calitate de spectator am avut in 1988  ocazia de a vedea "live" cea mai mare echipa romaneasca a momentului de atunci: Steaua Bucuresti. Era 14 septembrie, iar cineva de la Vaslui a avut ideea de a organiza ad-hoc o excursie la Bacau pentru vizionarea meciului de fotbal SC Bacau - Steaua Bucuresti. Ideea s-a concretizat foarte repede si pe la pranz eram deja in autocar cu destinatia Bacau. Stadionul "23 August" din Bacau il mai vazusem, cu ocazia unei deplasari in calitate de suporter al Interului la un meci cu "Letea". Atunci am ramas dupa amiaza la un meci anost SC Bacau - Petrolul Ploiesti 1-1.

Cu vreo ora inainte de meci, stadionul era aproape plin, lucru greu de inteles pentru noi, cei aflati "in tranzit" prin oras. Mult mai tarziu aveam sa inteleg ce inseamna interesul pentru o echipa mare. De exemplu, de curand, la un meci CSMS Iasi - Steaua m-am dus pe stadion cu doua ore inainte de fluierul de inceput!

Jucatori mari, ii stiam pe toti, ii vedeam deseori la televizor: Hagi, Lacatus, Piturca, Belodedici, Lung, Dan Petrescu, Rotariu, Ilie Dumitrescu, Iovan, Bumbescu. Unii dintre ei consacrati, altii la inceput de drum. Dan Petrescu se apropia de 21 de ani, iar Ilie Dumitrescu avea doar 19 ani si era atat de slab de cadea tricoul de pe el. Rotariu avea o viteza fantastica pe axul central, iar Hagi i-a innebunit pe fundasii bacaoani cu fentele sale. Si cu toate acestea stelistii aveau sa aiba un meci foarte greu la Bacau!

Stelistii inscriu primii prin Ilie Dumitrescu, un gol ciudat inscris cu nasul, dar Burleanu aduce egalitatea pe tabela de marcaj dupa o lovitura libera de pe la 25 de m, pe care Lung n-a reusit s-o pareze. Ilie Dumitrescu inscrie din nou, dar se mai marcheaza si in poarta Stelei astfel incat la pauza era 2-2.

Repriza a doua a fost o goana continua a Stelei dupa golul victoriei. Cei din Bacau au inchis bine jocul, n-au mai avut ocazii. Desi faima Stelei era imensa, iar echipa mult mai valororasa, acestia au incercat sa-si apropie victoria prin orice mijloace, inclusiv prin simulari in careul de 16 m pentru a obtine un penalty, unul din "artistii" unei astfel de scene fiind Dan Petrescu, asa cum mi-l amintesc, rosu mereu in obraji si cu parul tuns scurt in vant. In cele din urma, Lacatus a inscris in ultimile minute de joc si a adus victoria Stelei cu 3-2.

Tribunele au luat foc, cei peste 20000 de spectatori au creat o atmosfera de nedescris. Si nu era o galerie organizata, ci un intreg cor de ...fluieraturi si huiduieli pe tot parcursul meciului, atmosfera cu care nu ma mai intalnisem. 

Steaua insa si-a vazut de treaba, a luat campionatul in acel sezon si avea sa joace o noua finala a Cupei Campionilor, pierduta de aceasta data cu 4-0 in fata celor de la AC Milan.